Franci.html



Harta Europei, Migrarea popoarelor fiind indicate cu săgeţi, se pot vedea şi aşezarea germanilor în cadrul Imperiului Roman

Expansiunea Imperiului Franc în timpul rărboaielor cu saxonii - se poate vedea şi împărţirea în Mărci

Francii erau un popor germanic din vest (în traducere cei liberi sau cei curajoşi). Fiind cunoscuţi relativ recent sub acest nume comun, francii erau constituiţi din mai multe ramuri:

• Francii de sud (salieri)
• Ripuaren (francii de pe Rin)
• Chamaven
• Sugambren, (sigambren)
• Brukteren
• Uspiten
• Ampsiavaren
• Chatten azi Hessen

modifică Istoric

Triburile vest-germane situate în nordul Imperiului Roman au început circa din anul 200 să se unifice. La început doar Usipiten, Tecteren, Sugamren şi Bructeren care au fost numiţi şi cei curajoşi sau franci. Francii sunt amintiţi în sursele romane pentru prima oară prin anii 250 cu ocazia incursiunile de pradă care le făceau în Provincia Galia. În timpul migrării popoarelor teritoriul socotit ca aparţinând francilor erau Bavaria de nord, Württemberg de nord, sudul Thuringiei, Hessen, Nord-Baden, Renania-Palatinat, nordul Alsaciei, Lorena, Saarland, Luxemburg, regiunea Rinului partea Belgiei unde se vorbeşte germana, Limburg, Olanda, Seeland, Brabant şi Flandra. Din secolul V centrul regiunii ocupată de franci era Kölnul. În 420 (surse nesigure) traversează Rinul spre vest prinţul Pharamond creînd despărţirea francilor în francii de est (francii de pe Rin) şi în vest Salfrancii. Izvoarele arheolgice atestă faptul că francii ar fi fost acceptaţi paşnic în Galia romană unde s-au aşezat ca laeti (aliaţi fără civitas fără cetăţenie romană). Migrarea francilor spre sud probabil a influenţat migrarea saxonilor spre Anglia şi coasta olandeză care a dus ulterior la conflictele dintre franci şi saşi (saxoni).
Francii devin o putere militară în timpul Merovingienilor Clovis I. (ca. 500 e.n.) care învinge în Galia de Nord pe alamani (popor germanic) şi pe goţii de vest, ajungând până la Munţii Pirinei, Clovis şi o parte a francilor trec la catolicism. Fiii lui Clovis I continuă politica de expansiune alipind regatului franc Burgundia, Turingia şi regiuni ce azi aparţin Germaniei de vest, statelor Benelux şi Franţei de azi.
Clotaire I (498-561) fiul cel mai tânăr a lui Clovis uneşte regatul franc, care va fi împărţit mai târziu între fii săi în Austrasia şi Neustria. O perioadă de ascensiune a imperiului franc începe în timpul lui Pippin cel Scurt culminat cu cea a fiului său Carol cel Mare, după care urmează o împărţire ca va fi continutată prin Tratatul de la Verdun (843) care duce mai târziu la formarea statelor Franţa şi Germania Pentru ultima oară regatul franc este din nou unit sub regele Carol al III-lea (cel Gros) (882-887) după care vor rămâne separate. Ideea unirii a celor patru părţi regatului franc a apărut din nou în timpul cruciadelor (1000-1111) dar n-a mai fost realizată. Prezenţa francilor care alcătuiau o etnitate este amintită şi în analele musulmane, aceştia fiind numiţi de arabi fraeng sau farandshi.

modifică Francii în istorie

Surprinzător este faptul că în timpul Imperiului Roman de apus şi mai târziu, după apariţia statelor naţionale în Evul Mediu, în ciuda tuturor urmărilor determinate de influenţa francă în Europa, ce puţin a preocupat istoria şi ce târziu s-a ajuns la redescoperirea francilor. Aceştia, fiind unul din factorii hotărâtori ce au determinat istoria Europei prin întemeierea Sfântului Imperiu Roman, şi având un rol conducător timp de 800 de ani în istoria Europei sunt de fapt aproape necunoscuţi.

modifică Francii azi

In mare parte a Franţei de azi francii au pierdut limba lor, ca de altfel şi celelate popoare germane din provincia galo-romană la fel şi în partea valonă a Belgiei, populaţia autohtonă franceză fiind mai numeroasă au determinat folosirea limbii franceze. Numai numele Franţei şi circa o sută de cuvinte în limba franceză, sau în anumite regiuni tipuri de construcţii, rămân un fel de relicvă sau rămăşiţă francă. În Germania s-a păstrat în unele dialecte o serie de cuvinte de origine francă ca de exemplu în regiunea Rinului, Hessen, Bavaria (regiunele în nordu Bavariei (Region Franken) spre Würzburg, şi Nürnberg) şi partea est din Baden-Württemberg populaţia locală fiind numită francă.